Experiența mea cu filmul lui Dan Chișu – un proiect care m-a pus la încercare
Filmul regizat de Dan Chișu a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai provocatoare proiecte din cariera mea de până acum. Totul a început spontan, într-un moment în care abia terminasem orele și pregătirile pentru bacalaureat. Îmi amintesc perfect prima întâlnire cu Dan – eram emoționată și plină de speranțe, știind cât de mult îi admiram munca. Îmi doream enorm să fac parte din proiect, însă încă de la început mi-a spus răspicat: „Nu o să-ți fie ușor. Dacă vrei cu adevărat rolul, va trebui să-mi demonstrezi că îl meriți.”
La început m-a copleșit această abordare, dar tocmai acest lucru m-a ambiționat. Îmi doream cu adevărat să joc în film, nu doar pentru că lucram cu profesioniști de calibru, ci și pentru că subiectul era unul puternic și actual: impactul inteligenței artificiale asupra artei, filmului și actorilor. Rolul pentru care urma să dau probă era al unei adolescente „nerdy”, geniu în IT și AI – un personaj foarte diferit de mine, ceea ce m-a atras și mai mult.
„Nu o să-ți fie ușor. va trebui să-mi demonstrezi că meriți rolul.” Dan Chisu
O audiție plină de teste și surprize
Procesul de casting a fost intens. Dan mi-a spus din prima clipă că mă va pune la încercare, și s-a ținut de cuvânt. Am ales să pregătesc un monolog puternic, riscant, dar care simțeam că îmi poate scoate la iveală latura artistică. Cu o zi înainte de audiție, co-producătorul filmului m-a sunat și mi-a spus că Dan mi-a pregătit o „surpriză”. Acel telefon m-a făcut să nu dorm toată noaptea, întrebându-mă ce fel de test urma să fie.
Am aflat la probă: în timp ce îmi interpretam monologul, telefonul lui Dan a început să sune insistent. Era intenționat. Dorea să vadă cum reacționez, dacă mă las distrasă sau dacă rămân în personaj. Eu am continuat, complet absorbită de scenă, fără să bag de seamă. După, mi-a mărturisit că a vrut să vadă dacă pot reda acea nervozitate și agresivitate specifică personajului. Se pare că am trecut testul.
Mai mult, mi-a cerut să repet monologul, dar într-un mod mult mai natural: „ca și cum aș vorbi cu mine însămi, nu cu publicul”, ba chiar să fac asta prefăcându-mă că spăl vase. A fost un exercițiu care mi-a schimbat perspectiva, arătându-mi clar diferența dintre teatrul de scenă și film.
Pregătirea și repetițiile – cheia reușitei
După vestea că am primit rolul, am intrat cu toată energia în procesul de construcție a personajului. Am primit sprijin de la echipă pe toate planurile – scenariu, costume, detalii tehnice. Repetițiile multiple dinainte de filmări s-au dovedit extrem de valoroase, pentru că au eliminat incertitudinile și au creat un flux de lucru impecabil.
Deși era vorba de un film și nu de o piesă de teatru, pentru mine aceste repetiții au fost fundamentale. M-au ajutat să-mi fixez liniile, să înțeleg dinamica personajului și să lucrez mult mai relaxată pe platou.
Ziua filmării – între bac și film
Filmările au avut loc cu doar o săptămână înainte de prima probă de bacalaureat. A fost o perioadă în care am jonglat între scenariu și manuale, dar disciplina m-a ajutat să rămân focusată. Prima scenă s-a filmat rapid, tocmai datorită repetițiilor. Dan a vrut să am variații la fiecare dublă, pentru a surprinde diferite nuanțe ale personajului.
Adevărata provocare a venit la scena în care trebuia să folosesc limbajul semnelor. O învățasem cu doar cinci minute înainte. Presiunea era enormă, pentru că ne doream autenticitate. Scena era lungă și dinamică, ceea ce a făcut lucrurile și mai dificile. Cu toate acestea, a fost un moment care m-a îmbogățit enorm ca actriță.
Lecții și amintiri
Privind înapoi, această experiență a fost un amestec de stres, emoție și bucurie. Dan Chișu nu m-a provocat doar la casting, ci pe tot parcursul proiectului, obligându-mă să ies din zona de confort și să cresc ca actriță. Am învățat lecții esențiale despre disciplină, concentrare și despre modul în care trebuie să mă adaptez la cerințele filmului.
Filmul acesta rămâne pentru mine nu doar un proiect profesional, ci și o etapă de maturizare personală. O amintire de neuitat care mi-a arătat cât de mult iubesc actoria și cât de mult sunt dispusă să dau pentru a-mi urma visul.
Lasă un răspuns